sâmbătă, 17 mai 2014

Alphabet nail art challenge -Letter C (Cleopatra)

Va salut cu mult drag, iubitele mele iubitoarea de unghiute iubibile! Aceasta este prima mea postare cu unghii de pe blogul meu proaspat deschis. Si am inceput cu provocarea unghiutelor de la litera C.

 Inspiratia mea a fost Cleopatra.. Egipt. Adica mult auriu in ton cu alte culori. :)) Ca de obicei, am folosit oje din geanta pe care o tin sub masa. :)) Nu cred ca ar fi iesit asa daca le faceam si eu ziua ca tot omul, dar e la moda sa faci unghii la miezul noptii. Ies magiceeee! :)) 



Ca in incheiere, multumiri lui Mada , cea misto, cea mai buna prietena a mea care imi face viata mai zambitoare. Love you. Sper ca va plac unghiutele mele, va pup si de vedem data viitoare. Oja ieftina si buna fie cu voi. 
Si acum sa vedem cum au interpretat celelalte participante liteara C :
  1. Mădălina - http://misshappyandhernails.blogspot.ro
  2. Ella - http://beauty-corner-for-women.blogspot.ro
  3. Oana - http://unghiutele.blogspot.ro
  4. Oana - http://wanna-nails.blogspot.com
  5. Kinga - http://polish-blue-my-mind.blogspot.ro
  6. Andreea - http://www.dittanail.blogspot.ro
  7. Mihaela - http://elasdreams.blogspot.ro
  8. Madalina - http://frumusetelapretmic.blogspot.ro
  9. Rita - http://addictedofbutterflies.wordpress.com

vineri, 9 mai 2014

* Invata sa ma satisfaci * - Orizonturi noi


------>Capitolele precedente: *Invata sa ma satisfaci*

      M-am ridicat intr-o secunda si m-am apropiat de balcon.
Un inger cu aripi negre si lucioase se avanta pana in inaltul cerului si ateriza din nou pe balcon.

-Lucas?am intrebat sfioasa.
Era acelasi si totusi o multime de lucruri se schimbasera la infatisarea lui.Era mult mai frumos..

-Nu te juca cu tepuse foarte lungi,Vivien.Nu sunt pentru tine,spuse Lucas inca razand.
Toti stateau impasibili,plictisiti si enervati de parca acest show le macina nervii complet.


-Eu vreau sa plec,spuse avocatul.
-OK,atunci putem sa terminam odata,spuse Michael.


Toti il aprobara cu exceptia lui Lucas care inca radea.
Mi se puse un nod de frica in gat dar Michael imi zambi incurajator.
Se apropie de mine si imi cuprinse fata intre palme.
Privirea distrage.
Dar a lui facea mai mult decat atat.Te vrajea din toate punctele de vedere.


-Sper sa nu regreti decizia luata,imi sopti.Prinde-ma de incheieturi.Nu voi fi in stare sa fac asta singur.

Cu emotie i-am atins mainile calde si i le-am cuprins strans.
Privirea lui ma molesea.Imi lua puterea si ma facea sa tremur.


-Nu vei mai permite nici unei fiinte supranaturale sa te controleze cu abilitatile lor.Nu iti vei mai lasa mintea sa fie tulburata de nicio insusire neomeneasca.Ai inteles?ma intreba calm.


-Da,am spus stins.


Ma saruta pe frunte.
Un sarut care ma electrocuta in cel mai ametitor mod.
-Gata.Asta e tot.


-Serios?Si de unde stiu eu ca a mers?intreba Vivien.


-Lucas,sarut-o, te rog.


La spusele lui Michael,Lucas fu imediat langa mine.Fara sa mai am timp nici sa ma stramb el imi ridica fata si ma saruta cu ardoarea unui om ce gaseste apa in desert.

Am incercat sa ma retrag subtil dar Lucas nu intelegea aluzia.
Ceva lipsea.Magia...


-Chiar a mers?intreba Vivien.
Lucas ma elibera din stransoarea palmelor lui si ma privi surprins.
-Evident ca a mers,ii raspunse Michael.


-Acum, daca ne. permiteti,am vrea sa ne retragem.


-Desigur.Ne vedem maine.La revedere...Lucas.


Incepu sa rada iar cel care o insotea o teleporta.


-Bravo!exclama Lucas ridicandu-se brusc.


-Poftim?Te simti bine?il intreba Michael.


-Perfect.Totul a iesit perfect!Va puteti angaja ca actori chiar astazi.


Ramasem total desconcentrata.Fusese o farsa?


-Lucas,nu ne-am prefacut.E real.
Brusc expresia vesela i se schimbase.
-Cum se poate intampla asta?Niciun om nu poate fi imun la puterile mele.


-Ba uite ca ea poate.Si-a recapatat sufletul,deci nu se mai supune nimanui,fortat,ii explica calm Michael.


-Oricum,va invata sa ma satisfaca chiar si asa...Nu-i asa,scumpete?


Imi prinse barbia cu doua degete si ma obliga sa ma uit in ochii lui.Ma simteam un pic intimidata si jenata.

-Ah..Dar inca ma pot hrani din ea...si acum e parca si mai delicioasa...


Scoase un geamat infiorat de placere si transforma aerul din jurul nostru intr-o aura argintie ce era parca absorbita de corpul lui.


-Lasa-ma,te rog,in pace,i-am spus incercand sa par foarte sigura de sine.
Amandoi zambira doar.


-O sa ma obisnuiesc si cu asta..Ador cand o femeie se lasa greu.Ma face sa o poftesc sau...sa o iau cu forta.


Ma privea atent cu ardoare si interes.Era puiul de tigru care te ademenea cu dragalasenia lui doar ca sa-l atingi si sa-si poate infinge coltisorii mici in mana ta.


-Lucas,nu ii vei face nimic.Acum e sub protectia mea.
-A noastra,vrei sa spui.Nu-i asa?O vom iubi si dragalasi ca doi tati buni ce suntem.


-Vorbesc serios!ii spuse amenintator Michael.


-Eu la fel.


Michael il atinse usor pe umar si ma ajuta sa ma ridic de pe scaun.

-Noi mergem in oras.Te rog sa o trimiti pe Marissa la mine acasa sa pregateasca totul.

Nu am apucat sa aud raspunsul ca deja ne aflam intr-un centru comercial aglomerat si galagios.
In jur era doar persoane ce pareau vedete de la Hollywood fara sa existe niciun copil sau batran.


-Aici nu sunt copii deloc?


-Putini,raspunse simplu.


-Noi nu putem avea copii si cei care vor adopta copii de-ai vostri.


Isi vari mainile in buzunarele jeansilor si o lua pe un coridor larg.L-am urmat fara a mai spune ceva.

-Ce facem aici?am intrebat intr-un sfarsit.


-Trebuie sa te dotam cu lucrurile necesare pentru noua locuinta.Nu cred ca te incanta prea tare hainele transparente pe care ti le-a adus Lucas.


Si am devenit mai stanjenita decat fusesem.


-Nu e nevoie.Sunt bune.Nu pun pret pe haine.E bun orice,m-am grabit sa-l conving.


-In niciun caz.Trebuie sa te simti ca acasa aici.


-Aici au prajituri cu ciocolata?
-Da.

-Atunci ma voi simti ca acasa.


Toti pe langa care treceam ne priveau curiosi ca si cum eram vedete.


-Vrei sa mergem si la salon?


-Cum spui tu.


De fapt raspunsul era un DA absolut.Dar nu avusesem curaj sa spun mai mult ca sa nu par nesimtita.
Mi s-a parut atat de normal sa merg cu el la cumparaturi,de parca il stiam de o viata.Stia sa vorbeasca si sa glumeasca astfel incat sa te faca sa uiti de toate.
Desi am mers doar la salon si in cateva magazine de imbracaminte,cand am iesit afara era deja noapte.


-Cum preferi?


Brusc imi veni in minte contextul in care folosea Lucas replica asta.
-Deci mergem un pic pe jos sau ne teleportam?
Realitatea ma lovi din plin.
-Mergem pe jos.Vreau sa iau un pic de aer.
Michael isi scoase jacheta si mi-o puse pe umeri.
-E racoare si nu am altceva sa-ti ofer.Scuze..
I-am privit fata curata,cu ten alb si buze frumos conturate,iluminate de stralucirea orasului...si era atat de angelic...
Strazile erau destul de circulate,iar spatiile dintre cladiri suspect de intunecoase si aglomerate.
M-am invelit mai bine cu camasa lui iar el ma lua la brat,carand cu cealalta mana o sacosa mare.






-Inchide ochii!imi spuse brusc.
Lipita de un zid era...rastignita o fata complet goala.

In jurul ei se aflau o multime de barbati care se amuzau pe seama ei.Unul dintre ei isi plimba o unghie ascutita pe un san de al fetei,dupa care isi trecu limba peste sangele ce siroia.
Fata paruse moarta,dar cand limba lui o atinse,ridica privirea si inspira adanc.
-Am spus sa nu te uiti,Alexis!imi spuse din nou Michael si ma trase spre el.
Dar fusese prea tarziu.Tipii deja ne vazusera si ne priveau cu atentie.
-Deci fetita asta e noua achizitie a printului?intreba unul dintre ei.

******************************************************


Desi am intarziat foarte mult...sper ca inca mai am cateva persoane care imi vor urmari povestea..Nu stiu ce sa zic..daca inca va mai place,va astept cu o parere si niste sugestii. :3 Continui sau nu?


miercuri, 7 mai 2014

Crina Petrovici alias #TheMysteryOfLife Revine in forta!

             Buna ziua,dragii mei cititori. :)

Sa ma prezint. Desi probabil majoritatea dintre voi ma cunoasteti de pe pagina de Facebook The mystery of life sau de pe The Mystery of Life Wattpad, eu ma numesc Crina Petrovici si am o pasiune pentru scris povesti si pentru pictura pe unghii.





    Am 18 ani jumatate si sunt in clasa XII la Colegiul National Eudoxiu Hurmuzachi din Radauti,judetul Suceava.Dar cam atat despre mine. :))
   Stiu ca am luat o pauza cam lunga de la postat noile capitole la povestile pe care le-am inceput, dar imi cer mii si milioane de scuze pentru asta. Promit ca ma reapuc in forta sa postez.Doar sa imi spuneti ce. Vreti povesti noi,sa le continui pe cele vechi sau daca aveti orice intrebari legate de anumite subiect, sunt aici sa va ajut.

   Probabil prima mea postare va fi urmatorul capitol din povestea "Invata sa ma satisfaci", dar voi  reveni si cu alte postari despre beauty & books.

   Va astept sugestiile intr-un comentariu,mai jos. Daca imi sustineti ideea cu continuarea povestilor pe acest blog+alte postari nebune de ale mele, v-as fi recunoscatoare daca ati recomanda blogul si altora. :*
   Pupici :* :* :*
 

Blogger news

Blogroll

About